myMerinde

Imi pare rau pentru ca am lasat site-ul sa stagneze dar m-am angajat, si odata cu acest eveniment timpul personal s-a redus dramatic. Dar, din orice lucru rau (in cazul asta timpul putin) am scos o parte buna, aceea de a studia arta culinara de la birou. Da, stiu ca pare fortat, dar mi-am dat seama ca exista multi care stau la birou in fiecare zi sau sunt pe teren si au nevoie de mancare. Bineinteles ca cei cu banet sau cu posturi bine platite ori mananca un meniul zilei ori primesc catering, dar oare ce se intampla cu ceilalti (je inclus). E simplu: ne facem un sandwich sau apelam la butic, hai poate chiar ceva kebapuri, shaorme sau alte minuturi. Din tot ce am intalnit pana acum pot sa va spun ca meniurile angajatilor sunt foarte variate, de aceea am facut si un top al celor mai frecvente feluri de mancare pe care le-am intalnit:

1) Sandwich-ul de acasa

Fie ca e sandwich-ul acela cu ceva snitel care impute toata geanta, fie ca e ala care lasa firmituri de marimea chitelelor, sandwich-ul adus de acasa este cea mai buna alegere pe care o poti face cand vrei sa mananci ceva bun. Fie ca il mancam la gradi, fie ca il furam de la altcineva la scoala, fie ca suntem studenti si nu avem bani de felii de pizza sau ca suntem munictori, sandwich-ul de acasa este un fel de alfa si omega al vietii noastre de ‘angajat’.

2) Cornul si iaurtul/chefir/ sau orice chestie de baut acro-lactato

Trebuie sa recunosc ca am facut misto de cei cu mustata de la iaurt (ma gandesc la ce e mai rau si prost) si ca i-am desconsiderat pentru meniul posac pe care il adopta. Asta pana cand am inmuiat si eu cornul in ceva chefir. Cele doua bunataturi creeaza o dependenta de care se scapa doar cu o indigestie foarte grava sau evident cu implementarea unui program de catering . Cred ca acest tandem se trage din radacinile noastre la tara sau, cine stie, poate chiar din placere, desi ma indoiesc ca cineva ar manca la pranz acasa un corn si un chefir.

3) Patiseriile

- “Bah merg jos la Covrigei, vrei ceva? O merdenea ceva?” Suna cunoscut? Daca da, atunci probabil ca firma ta se bucura de o locatie destul de buna care are in apropiere o patiserie. In zilele fara sandwich dar cu ceva marunt prin buzunare ar merge o merdenea. Doar eu imi aduc aminte cand, la o fosta firma unde eram angajat, imi cautam prin haine sau pe masa monede de 5 mii sau de 1 mie ca poate poate strangeam de niste pogacele. Din pacate produsele fainoase si munca de birou ne dau carat pe stomac.

4) Caserolele

Desi le-am intalnit mai rar, ele co-exista alaturi de cele de mai sus. Din cand in cand pe la birou cineva se gandeste ca sa isi aduca ceva gatit de acasa. Poate o fi avut chef sa gateasca sau poate i-a ramas de o seara dinainte, cert e ca atunci cand cineva vine cu caserola la servici, toata lumea se uita si adulmeca din priviri recipientul din plastic.

5) Fibrobar si alte minuni

Cred ca fiecare firma cu un numar peste 10 angajati are o persoana care mananca ceva extrem de prost gen fibrobar. De obicei aceasta persoana trece neobservata pana o vedem retragandu-se in bucutarie (sau spatiul unde se mai arde o pipa, o cafa, alea alea) si scotand din buzunar un baton de ciocolota. Nu stiu de ce inca mai exista unii oameni care cred ca daca mananca fibrobaruri si corny sau alte minunatii, automat o sa slabeasca, ba mai mult o sa slabeasca la locul de munca ca acasa si asa nu au timp.

6) Pleskavita, kebaburi si shaorme

Sfanta treime carnoasa este probabil o optiune de scurta durata mai ales pentru cei care lucreaza la birou. Sa pleci juma’ de ora de la comp si sa te intorci cu botul unsuros si un ranjet satul ce emana aburi de usturoi, e o experienta neprielnica pentru colegii de munca. Se poate asimila cu o intalnire in orash cu o persoana care tocmai a terminat de mancat chiftele si le-a stins cu cola. NEPLACUT.
Si daca tot vorbim de shaorme, trebuie sa mentionez ca recent m-am ghiftuit din piata Iosefin cu o shaorma mare care consta in: lipie, carne, maioneza, varza, sos usturoi si a costat 9 lei. Prima teapa si (sper) ultima pe anul 2010 in materie de mancat. P.S.: Mi-a fost si jena sa intreb daca fac picant sau dulce.

Ieri dupa un meniul zilei la Song-Du (supa/salata chinezeasca/orez/pui cu ciuperci 15RON) am hotarat cu un prieten sa mergem la Iulius Mall (Timisoara). Mai bine zis la noua extensie a mall-ului. Primul punct de interes, evident HYPERMARKETUL AUCHAN, care arata la fel de cacacios ca si METRO (pardon de expresie). In fine, o sa-l studiez altadata in detaliu, din punct de vedere al produselor… acum vreau sa va vorbesc despre noul food court.
Prima impresie a fost decenta, un loc mare dar posac, din cauza putinilor oameni veniti sa manance. Am inceput cu sectorul KFC, MADO, 3F care a ramas acelasi cu mentiunea ca 3F si-a schimbat ‘look-ul’. Acum a devenit ‘genuine romanian cuisine since 1995′ si are tot felul de meniuri destul de bune. Bineinteles ca acest sector era cel mai vizitat, mai precis KFC, unde pitipoancele isi manjeau unghiile tatuate cu pesmet de Chicken Strips.
In celalat sector oamenii erau mai grijulii. Nimeni nu se arunca la clatitarie si la asa zisul Kartofel lumea iara se intreba ce poate sa-si ia. Pleskavita Sarbeasca era vizitat doar de umbrele oamenilor flamanzi care mergeau la Napoleon, o aditite noua pentru Almondo Foodcourt. De mentionat noul Papri, care este un fast food Unguresc (Gulas 12 RON), pe care intentionez sa-l abordez in viitorul apropiat.
In ultimul sector dupa un hibrid de KidsLand se afla si un restaurant/fastfood grecesc care si el saracul era pe stand by. E criza si lumea nu se arunca la tzatziki si alte minuni dinastea. Per total, noul foodcourt este doar o cantina unde Mallarii isi recapata energia ca sa mearga din nou la cumparaturi, dar si un loc unde se pot gasi oferte tentante pret/calitate. Parerea mea este ca merita macar o vizita. Daca gasiti ceva oferte bune va rog trimiteti-mi pe mail. Ahh, si ca sa fie un pic kitsch au pus steaguri la fiecare fast food ca sa spuna originea bucatariei.