mici
As fi vrut sa incep saptamana cu un material despre noul meu succes culinar, dar evenimentele de duminica m-au facut sa scriu despre ziua mortilor.
Poza explica cel mai bine modul in care anumiti oameni se manifesteaza la astfel de ocazii. As fi vrut sa iau mai multe poze dar eram prea ocupat sa nu fac pe mine de ras. Cum sa nu razi cand vezi pe mormantul bietului om o tava plina de prajituri si doua energizante. Hai ca prajiturile le mai inteleg, dar energizantele? Oare sarmanul om nu si-a gasit inca odihna si ii trebuie un mic impuls? Ca sa nu mai zic ca la sase metri erau instalate doua furnale de mici. Aceasta specialitate culinara romaneasca vad ca isi gaseste locul oriunde. Bineinteles ca micii erau stinsi cu bere la pet (doar e criza) si erau urmati in meniu de TORTUL DE NUNTA ETAJAT. Singura explicatie care imi vine in minte este ca rapsosatului i-au placut micii pe cand inca era in viata.
Acestea fiind spuse, mi-a venit ideea geniala de a instaura o noua lege nescrisa a pomenilor de ziua mortilor: propun ca fiecare om, pe langa testament, sa completeze o rubrica numita Meniu Post Mortem, meniu care sa fie respectat de ziua mortilor, pastele mortilor, parastas etc. Astfel, desi trecuti in nefiinta, vom avea parte de aceeasi mancare preferata.
Meniul meu (post mortem):
- supa de rosii cu 2 frunzulite de busuioc
- piept de pui la gratar cu orez cu legume si sos brun de piper verde
- doua patratele de cremes
- de baut, un vin rosu sec si apa minerala