Intodeauna mi-a placut mancarea de pub. Nu cred ca am dat vreodata peste un pub cu mancare slaba. Ce-i drept, imi este greu sa mananc intr-un loc plin de fum, zarva si oameni, dar de data aceasta am avut noroc. Fiind luni seara, nimeni nu s-a aruncat sa vina la Beer and Bricks. Vreau sa spun ca in weekend, localul tinde sa devina un furnal neincapator unde cu greu gasesti loc sa stai, dar aseara era mai gol. Am inceput scurt cu un Skol la halba pe care o terminasem deja pe jumatate in timp ce citeam meniul. Retetele sunt putine, dar totusi trebuie sa retinem ca este un pub, nu restaurant. Mancarea vine ca o completare la nenumaratele beri luate la metru. Eu mi-am luat cartofi prajiti cu carnaciori picanti si prietena mea salata cezar si aripioare de pui. Initial am vrut Mix Frigarui dar nu aveau, apoi Snitel XL dar mi-a fost recomandat sa imi iau carnaciori deoarece snitelul era prea uscat(sau asa am inteles eu de la barmanita).
Ma bucur mult pentru ca nu au avut nimic din ce am vrut sa comand initial pentru ca acei carnaciori sunt extraordinari. Multi, buni si merg perfect cu bere, acesti carnaciori picanti nu te vor lasa balta. Daca mai ii completezi cu o portie de cartofi prajiti picanti poti sa spui ca mananci din rai. Aripioarele, in schimb, nu au fost excelente. Un pic prea crude pentru mine. Salata a fost normala, desi nu continea nici un dressing, era uscacioasa dar buna.
Verdict: bun, ieftin, perfect pentru o seara de luni, si mai ales pe langa bere. Totusi, nu recomand sa mergeti sa mancati acolo in weekend deoarece e plin. Sa beti cu prietenii da, dar sa mancati ar fi un chin.
mici
As fi vrut sa incep saptamana cu un material despre noul meu succes culinar, dar evenimentele de duminica m-au facut sa scriu despre ziua mortilor.
Poza explica cel mai bine modul in care anumiti oameni se manifesteaza la astfel de ocazii. As fi vrut sa iau mai multe poze dar eram prea ocupat sa nu fac pe mine de ras. Cum sa nu razi cand vezi pe mormantul bietului om o tava plina de prajituri si doua energizante. Hai ca prajiturile le mai inteleg, dar energizantele? Oare sarmanul om nu si-a gasit inca odihna si ii trebuie un mic impuls? Ca sa nu mai zic ca la sase metri erau instalate doua furnale de mici. Aceasta specialitate culinara romaneasca vad ca isi gaseste locul oriunde. Bineinteles ca micii erau stinsi cu bere la pet (doar e criza) si erau urmati in meniu de TORTUL DE NUNTA ETAJAT. Singura explicatie care imi vine in minte este ca rapsosatului i-au placut micii pe cand inca era in viata.
Acestea fiind spuse, mi-a venit ideea geniala de a instaura o noua lege nescrisa a pomenilor de ziua mortilor: propun ca fiecare om, pe langa testament, sa completeze o rubrica numita Meniu Post Mortem, meniu care sa fie respectat de ziua mortilor, pastele mortilor, parastas etc. Astfel, desi trecuti in nefiinta, vom avea parte de aceeasi mancare preferata.
Meniul meu (post mortem):
- supa de rosii cu 2 frunzulite de busuioc
- piept de pui la gratar cu orez cu legume si sos brun de piper verde
- doua patratele de cremes
- de baut, un vin rosu sec si apa minerala